Românii din zona Timocului sunt consideraţi grup de etnie necunoscută

    Românii din Timoc sunt în proces cu Statul Sârb fiindcă nu sunt recunoscute ca minoritate naţională. Dintre toate cele 14 minoriţati naţionale din Sebia, doar vlahii nu sunt recunoscuţi. La începutul anului 2006 ei infiinţează - "Consiliul Naţional al Rumanilor din Serbia" - însă nu este înregistrat  de către Statul Sârb. Ministerul pentru Drepturile Omului si Minorităţilor din timpul Serbia-Muntenegru, dar şi după ce Serbia a rămas singura, Ministerul pentru Administraţie Locală, au ignorat problema românilor timocenii, iar explicaţia lor a fost că tot schimbându-se structura ministerului nu a avut cine sa se ocupe de problema lor. Contra-argumentul românilor a fost că în aceeaşi perioadă cu ei s-a constituit şi Consiliul Egiptenilor care în două săptămâni a primit aprobare şi a fost şi înregistrat. Pentru prima dată în istoria lor, românii din partea de Răsărit a Serbiei (Timoc), cer recunoaştere. Explicaţiile pe care o dau autoritaţiile sârbe au fost puerile sau întârzieri din cauza procedurilor legislative. Abia din anul 2002 s-a aprobat în Serbia legea de ocrotire a drepturilor şi libertăţilor minoritătiilor. Printre primele care şi-au făcut Consilii, că reprezentanţi legali şi legitimi, au fost românii din Voivodina. O explicaţie acceptată de comunitatea românilor ignoraţi se regăseşte în problemele cheie ale Serbiei: dezmembrarea Yugoslaviei şi mai apoi despărtirea de Muntenegru; situaţia nerezolvată a regiunii Kosovo şi Metohia; un număr mare de refugiaţi care locuiesc în Serbia. Doar comunitatea română din Estul Serbiei nu are reprezentare legitimă în Parlament, şi ca atare şi finanţare din partea Guvernului.